Procesul civil parcurge, de principiu, două mari faze:
- judecata (care se desfășoară exclusiv în faţa instanței)
- executarea silită (cu ajutorul executorului judecătoresc, sub controlul instanței). Ambele etape se desfășoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Judecata se poate realiza în primă instanţă şi în căile de atac.
Judecata în primă instanţă începe odată cu depunerea unei cereri de chemare în judecată şi parcurge mai multe etape.
Etapa scrisă debutează cu cererea de chemare în judecată (actul prin care reclamantul deduce judecăţii o pretenţie împotriva pârâtului) și are ca scop stabilirea cadrului procesual, din punct de vedere al obiectului şi al părţilor, precum şi informarea reciprocă a acestora despre pretenţiile şi mijloacele lor de apărare.
Etapa cercetării procesului este etapa în care părţile apar în faţa judecătorului, la sediul instanţei. Această etapă debutează la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.
În cadrul său, judecătorul va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererilor şi a explicaţiilor părţilor; va încuviinţa şi administra probele solicitate de părţi, precum şi pe cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului; va îndeplini orice alt act de procedură necesar soluţionării cauzei; va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula de părţi. Toate aceste aspecte se pot întinde pe durata mai multor termene de judecată, dar, odată lămurite, se va putea trece la etapa următoare.
Etapa dezbaterilor are loc atunci când judecătorul cauzei se socotește lămurit şi declară cercetarea procesului încheiată. În concret, făcând referire la probele administrate şi la textele de lege aplicabile, părţile vor încerca să convingă judecătorul de temeinicia cererilor sau apărărilor lor.
După închiderea dezbaterilor, completul de judecată deliberează în secret asupra soluţiei ce urmează să fie pronunţată în cauză. Odată luată hotărârea, judecătorul va întocmi minuta în care se va regăsi, pe scurt, soluţia dată în cauză.
Hotărârea primei instanțe poartă denumirea de sentință şi trebuie redactată, de regulă, în termen de 30 de zile, termen ce poate fi prelungit de cel mult două ori cu câte 30 de zile, urmând a fi comunicată părţilor.
În cazul în care părțile sunt nemulțumite de hotărârea primei instanțe, acestea au posibilitatea să o atace la instanța superioară. Cererea prin care se exercită calea de atac se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă. Căile de atac în materie civilă sunt apelul, recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea. Acestea trebuie exercitate în termenele şi ordinea prevăzută de lege.
Executarea silită constituie a doua fază a procesului civil, în care operează realizarea efectivă a dreptului creditorului constatat prin titlu executoriu, în ipoteza în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia din acesta.
Titlurile executorii sunt, pe de-o parte, hotărârile judecătoreşti obţinute după finalizarea fazei judecăţii, iar pe de altă parte, alte acte cărora legea le conferă acest caracter, fără a mai fi nevoie de parcurgerea fazei judecăţii.
