Procesul civil parcurge, de principiu, două mari faze: judecata (care se desfășoară exclusiv în fața instanței) și executarea silită (cu ajutorul executorului judecătoresc, sub controlul instanței. Ambele etape se desfășoară după regulile prevăzute de Codul de procedură civilă.
Judecata se poate realiza în primă instanță și în căile de atac.
Judecata în primă instanță începe odată cu depunerea unei cereri de chemare în judecată și parcurge mai multe etape.
Etapa scrisă debutează cu cererea de chemare în judecată (actul prin care reclamantul deduce judecății o pretenție împotriva pârâtului) și are ca scop stabilirea cadrului procesual, din punct de vedere al obiectului și al părților, precum și informarea reciprocă a acestora despre pretențiile și mijloacele lor de apărare.
Etapa cercetării procesului este etapa în care părțile apar în fața judecătorului, la sediul instanței. Această etapă debutează la primul termen de judecată la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate. Judecătorul va examina fiecare pretenție și apărare în parte, pe baza cererilor și explicațiilor părților; va încuviința și administra probele solicitate de părți, precum și cele pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului; va îndeplini orice alt act de procedură necesar soluționării cauzei; va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula de părți.
Toate aceste aspecte se pot întinde pe durata mai multor termene de judecată, dar, odată lămurite, se va putea trece la etapa următoare.
Etapa dezbaterilor are loc atunci când judecătorul cauzei se consideră lămurit și declară cercetarea procesului încheiată. În concret, făcând referire la probele administrate și la textele de lege aplicabile, părțile vor încerca să convingă judecătorul de temeinicia cererilor sau apărărilor lor.
După închiderea dezbaterilor, completul de judecată deliberează în secret asupra soluției ce urmează să fie pronunțată în cauză. Odată luată hotărârea, judecătorul va întocmi minuta, în care se va regăsi, pe scurt, soluția dată în cauză.
Hotărârea primei instanțe poartă denumirea de sentință și trebuie redactată, de regulă, în termen de 30 de zile, termen ce poate fi prelungit de cel mult două ori cu câte 30 de zile, urmând a fi comunicată părților.
În cazul în care părțile sunt nemulțumite de hotărârea primei instanțe, acesta au posibilitatea să o atace, de regulă la instanța superioară. Cererea prin care se exercită calea de atac se depune la instanța a cărei hotărâre se atacă. Căile de atac în materie civilă sunt apelul, recursul, contestația în anulare și revizuirea. Acestea trebuie exercitate în termenele și ordinea prevăzute de lege.
Executarea silită constituie a doua fază a procesului civil, în care operează realizarea efectivă a dreptului creditorului constatat prin titlul executoriu, în ipoteza în care debitorul nu își execută de bună voie obligația din acesta.
Titlurile executorii sunt, pe de o parte, hotărârile judecătorești obținute după finalizarea judecății, iar pe de altă parte alte acte cărora legea le conferă acest caracter, fără a mai fi nevoie de parcurgerea fazei judecății.
