Structura şi modul de organizare a sistemului judiciar sunt consemnate în Constituția României şi în cadrul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.
Principalele instituții din cadrul sistemului judiciar din România sunt:
Conform Constituției României, justiția se realizează de către Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești, în numele legii.
Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța supremă din România, are sediul în capitala țării și este organizată în 4 secții și Secțiile Unite, fiecare cu competență proprie. În cadrul instanței funcționează şi Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și completurile de câte 5 judecători.
ÎCCJ asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, dar judecă și căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel, precum și alte cauze stabilite în competența sa prin lege.
Curțile de apel (în număr de 15) sunt instanțe în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate.
Curțile de apel judecă atât căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și de tribunale, cât și alte cauze anume prevăzute de lege în competența lor.
Tribunalele (în număr de 42) sunt organizate la nivelul fiecărui județ și al mun. București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ, sau după caz, din mun. București.
Tribunalele judecă în primă instanță cauzele prevăzute de lege în competența lor, precum și căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii.
În prezent funcţionează și 4 tribunale specializate:
Judecătoriile (176 în total) sunt instanțe organizate la nivel local, în județele și sectoarele capitalei țării, care judecă în primă instanță numai cauzele anume prevăzute de lege.
Instanțele militare - tribunalele militare (București, Cluj, Iași și Timișoara) și Curtea Militară de Apel judecă în materie penală infracțiunile date prin lege în competența lor.
Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete și reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor.
Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, potrivit aceleiași ierarhii, iar în activitatea lor conduc și supraveghează activitatea poliției judiciare.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv, iar acesta, la rândul său, este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.
În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care coordonează activitatea parchetelor din subordine și gestionează bugetul Ministerului Public, funcționează două structuri de parchet specializate: Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o instituție independentă care, în activitatea sa, se supune numai legii, fiind garantul independenței justiției, conform Constituției României.
Principalele atribuții ale CSM sunt: garantarea și apărarea independenței și reputației profesionale a magistraților (judecătorilor și procurorilor), gestionarea carierei acestora, precum și rolul de instanță de judecată în materie disciplinară.
Cu privire la cariera magistraților, CSM exercită atribuţii legate de numire, promovare, transfer, delegare, detaşare, suspendare, revocare şi eliberare din funcţii de conducere şi execuţie și coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii, care recrutează și formează judecătorii şi procurorii.
CSM coordonează Școala Națională de Grefieri, care recrutează și formează grefierii și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
CSM are rolul de instanță de judecată în materie disciplinară și asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei magistraților, în cadrul acestuia funcționând ca structură autonomă cu personalitate juridică Inspecția Judiciară. Inspecția judiciară este singura instituție abilitată să efectueze cercetarea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, precum și să verifice îndeplinirea bunei reputații a acestora.