Ce reprezintă ajutorul public judiciar?
Legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca o măsură prin care să se asigure accesul efectiv şi egal la justiţie prin înlăturarea piedicii ce o constituie costurile procedurilor judiciare pentru persoanele care nu pot face faţă cheltuielilor unui proces fără o pune în pericol întreţinerea lor şi a familiilor lor. Această formă de asistenţă acordată de stat nu este necondiţionată, condiţiile de acordare fiind prevăzute de art. 7 – 14 din OUG nr. 51/2008, astfel cum a fost modificată prin Legea 31/2023.
În ce situații se poate acorda ajutorul public judiciar?
Acesta se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepția celor penale.
În ce constă ajutorul public judiciar?
- a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
- b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
- c) plata onorariului executorului judecătoresc;
- d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.
Cine poate beneficia de acest ajutor public judiciar?
Persoanele îndreptăţite să beneficieze de ajutor public judiciar sunt indicate de art. 4 din OUG nr. 51/2008, acestea fiind acele persoane fizice care nu pot face față cheltuielilor unui proces sau a celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim, fără a pune în pericol întreţinerea lor ori a familiei acestora.
Prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
Se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
Ce condiții sunt necesare pentru obținerea ajutorului public judiciar?
- Condiții generale
Condiţiile care îndreptăţesc o persoană să solicite acordarea ajutorului public judiciar au în vedere, primordial, criteriul situaţiei materiale a petentului.
Astfel, pentru persoanele al căror venit mediu lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul echivalentului a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară ( respectiv sub 750 lei), sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat; pentru un venit mediu lunar sub nivelul echivalentului a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară ( respectiv sub 1500 lei), sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporție de 50%.
- Dispoziții speciale
Cu toate acestea, este important de știut că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
Independent de starea materială a solicitantului, ajutorul public judiciar se acordă dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită.
Unde se depune cererea privind acordarea ajutorului public judiciar?
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul.
În cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competenţa instanţei de executare.
În cazul în care instanţa competentă nu se poate stabili potrivit celor menționate, competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul.
Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluţionarea cererii principale.
Ce trebuie să cuprindă cererea de ajutor public judiciar?
Cererea se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind:
- obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar,
- identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată.
- o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
Este foarte important de reținut că, la primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar.
Cum se pronunță instanța?
Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.
Cum procedăm dacă cererea de ajutor public a fost respinsă?
Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.
Care sunt situațiile în care se va respinge cererea de ajutor public judiciar?
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum şi în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant.
