Procesul penal este activitatea de urmărește constatarea la timp și în mod concret a faptelor ce constituie infracțiuni, astfel încât persoana care a săvârșit o infracțiune să fie trasă la răspundere penală.
Procesul penal are patru faze: urmărirea penală, camera preliminară, judecata și punerea în executare a hotărârilor penale de condamnare rămase definitive.
Urmărirea penală este efectuată de către organele de cercetare penală și de către procuror și are ca obiect strângerea probelor pentru a se verifica dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată a inculpatului.
Judecata în camera preliminară este faza procesului penal în care judecătorul analizează legalitatea administrării probatoriului, a sesizării instanței prin rechizitoriu și a actelor efectuate de către organele de urmărire penală.
La finalul acestei etape, judecătorul se pronunță asupra cererilor și excepțiilor invocate de părți și, dacă constată că instanța este legal sesizată și competentă să soluționeze cauza iar actele de urmărirea penală sunt legale, dispune începerea judecății; în caz contrar, restituie cauza la parchet.
Judecata în primă instanță începe odată cu sesizarea instanței de către procuror prin rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției. Primul pas al judecății îl constituie citirea actului de sesizare.
În continuare, urmează parcurgerea mai multor etape, la finalul cărora judecătorul își va forma o opinie pe baza dovezilor administrate și va pronunța o hotărâre. Etapele vor urma o ordine firească și vor începe cu cercetarea judecătorească (în care se vor asculta părțile, se vor administra probele, precum audierea martorilor, întocmirea unor rapoarte de expertiză, înscrisuri ș.a.), dezbaterile, ultimul cuvânt al inculpatului și eventual concluziile scrise, iar la final se va parcurge etapa deliberării, când judecătorul se retrage pentru a pronunța o hotărâre.
Judecata în căile de atac este faza procesului în care partea nemulțumită de sentința primei instanțe exercită calea de atac prevăzută de lege.
Apelul și contestația sunt căi ordinare de atac, ce pot fi exercitate pentru orice nemulțumire a părții și se judecă de către o instanță superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată.
Căile extraordinare de atac sunt contestația în anulare, revizuirea, recursul în casație și redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate.
Acestea se pot exercita în condițiile și pentru motivele strict prevăzute de lege.
Hotărârile în materia penală devin executorii la data când au rămas definitive. Hotărârea rămasă definitivă se pune în executare de către prima instanță de judecată, prin intermediul compartimentului executări penale, coordonat de un judecător delegat.
